Afla despre trecut!
Descopera trecutul, traieste prezentul, pentru a putea intelege viitorul.
Recent Posts
Centrul primului stat unitar al geto-dacilor, intemeiat de Burebista, a fost fixat de Decebal (intre anii 87-106 i.e.n) in Muntii Orastie, in jurul cetatii Gradistea Muncelului, cetate identificata cu Sarmizegetusa. Aici s-au construit un complex de asezari civile si fortificatii din piatra. Intre 108 si 110 se construieste in sud-vestul Depresiunii Hategului noua capitala a provinciei Dacia, “Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica”, sub indicatiile arhitectului Decimus Terentius Scaurianus. Alaturi de titulatura romana oficiala, in 117-118 apare aici pe o inscriptie a imparatului Hadrian -pentru prima oara- si vechiul nume de Sarmizegetusa, in amintirea cetatii lui Decebal din Muntii Orastiei…
In 1924, sub conducerea Comisiei Monumentelor Istorice si a institutului de istorie nationala si arheologie din Cluj, sunt incepute sapaturile arheologice menite sa scoata la lumina vestigiile Sarmizegetusei si ale vecinatatilor ei.
In luna decembrie a nului 2000, cinci cetati dacice din acest perimetru - care are o suprafata de 600 de km patrati- au fost declarate Monumente ale Patrimoniului Cultural Universal, intrand sub protectia UNESCO. Dar protectia romaneasca? Ultima luna a secolului XX a cunoscut o avalansa fara precedent a hotilor si porfanatorilor din Muntii Orastie. In lipsa unei imperioase legi a patrimoniului, autoritatile locale hunedorene s-au vazut asaltate de ceea ce neoficial a fost numit “al treilea val de atac asupra comorilor lui Decebal”. Banditi din tara (in legatura sau nu cu “colectionari” de aiurea) aveau (au) drept principal obiectiv “sarcofagul cu aur de doua tone” al lui Decebal! Baietii nu se joaca, nu vizeaza obiecte de cult sau alte “maruntisuri” vechi de doua milenii. Politia din zona afirma public, neputincioasa (deocamdata) ca se stie ca exista cel putin … 70 (!!!) de detectoare performante de metal care misuna neabatute prin zona, intr-o clandestinitate tradata doar de jeep-uri ce trec triumfatoare prin vama. Si asta in timp ce Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva isi permite doar un detector!
A doua categorie este a “gainarilor”, adica a celor care se multumesc cu faimoasele cosoane - monede de argint dacic. Inca din “primul val de cautatori” de acum 3-4 ani, au fost prinsi cinci “norocosi”, insa nici acum nu sunt pedepsiti in instanta, caci expertizele nu s-au incheiat.
A treia categorie este a celor care, punand ban peste ban din “munca cinstita”, isi ridica, fara autorizatie de constructie, case de vacanta. Culmea patrimoniului este ca unii indragostiti de istoria veche romaneasca se stabilesc -oare de ce?- in apropierea locurilor banuite de a fi purtatoare de comori (vestigii) din vremea Daciei libere. nu pe litoral, nu in Bucegi, sufletul lor bate pentru Sarmizegetusa…
Cat timp va mai fi regiunea sacra a Muntilor Orastie un “Eldorado” pentru borfasii de toate categoriile? Daca fostul ministru al culturii n-a devenit boss la UNESCO (dupa “straduinte” uriase pe banii contribuabililor), atunci probabil ca nu l-a interesat nici onoarea lui Decebal si a vestigiilort bimilenare. Situatia trebuie sa intre intr-o normalitate care sa redea demnitatea istoriei tarii, iar siturile arheologice nationale sa devina bine protejate juridic si practic, cu sprijinul amplu al Ministerului Ordinii Publice si nu cu cativa paznici de ocazie. Bunurile noastre patrimoniale nu au ce cauta in colectiile muzeale sau particulare de aiurea.
Articol preluat din Revista Magazin nr. 2(2253) din 11 ianuarie 2001, autor Paul Ioan.
No Responses to “A doua “cucerire” a Sarmizegetusei”
No comments yet
Leave a Reply